S-a emis un ordin de protecție împotriva ta – Ce obligații ți se pot impune și ce se întâmplă dacă nu le respecți?
Îți amintești că ți-am povestit ce presupune din punct de vedere juridic ordinul de protecție? În situația în care nu ai reținut, te invit să parcurgi inițial articolul cu tema „Ordinul de protecție – Când poți beneficia de un ordin de protecție” (https://avocat-nisteioana.ro/ordinul-de-protectie-cand-poti-beneficia-de-un-ordin-de-protectie/).
Așadar, instituția ordinului de protecție este reglementată prin prisma Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, fiind un mijloc creat de legiuitor cu scopul de a proteja în mod eficient și direct victimele violenței domestice.
În articolul anterior menționat, am expus pe larg ce presupune un ordin de protecție, când se poate emite, care sunt tipurile de violență acceptate în vederea emiterii unui ordin de protecție, însă prezentul articol este dedicat obligațiilor ce pot fi impuse în sarcina ta în situația în care se emite un ordin de protecție împotriva ta, respectiv ce se întâmplă dacă nu respecți aceste obligații.
Care sunt obligațiile prevăzute de lege în situația emiterii ordinului de protecție?
Potrivit art. 38 din Legea nr. 217/2003, persoana a cărei viață a fost pusă în primejdie ori lezată prin acțiunea pârâtului din dosarul având ca obiect emiterea ordinului de protecție, poate solicita instanței să procedeze la adoptarea următoarelor obligații sau interdicții în sarcina agresorului:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență dintre cele prevăzute la art. 19;
e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
f) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
g) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
i) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
j) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora;
k) interdicția pentru agresor de a încasa alocația de stat pentru copii și încuviințarea încasării acesteia de către părintele/persoana căruia/căreia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare sau la care s-a stabilit reședința acestuia. Interdicția se comunică, de îndată, agenției județene pentru plăți și inspecție socială sau a municipiului București, după caz.
De asemenea, instanța de judecată, aplecându-se asupra fiecărei spețe în parte, poate dispune și:
- suportarea de către agresor a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară a victimei în care cea din urmă urmează să locuiască din pricina imposibilității de a rămâne în locuința familială.
- obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică/psihoterapie ori chiar internarea voluntară/nevoluntară
- dacă agresorul este consumator de substanțe interzise, instanța poate dispune, doar cu acordul acestuia, integrarea într-un program de asistență a persoanelor cu probleme în acest sens
- obligarea agresorului de a se agresa periodic la secția de poliție competentă;
- obligarea agresorului de a oferi informații poliției cu privire la noua locuință, dacă este cazul;
- agresorului i se pot face verificări spontane/periodice cu privire la locul în care acesta se află.
Care este durata acestor măsuri dispuse de către judecător?
Judecătorul, în funcție de particularitățile fiecărei spețe în parte, poate stabili o durată în vederea emiterii ordinului de protecție (și a respectării de către agresor a obligațiilor în cauză) care nu va putea depăși 12 luni de la momentul emiterii respectivului ordin.
E important să știi că, imediat după pronunțarea hotărârii ce vizează emiterea ordinului de protecție, aceasta este comunicată Poliției pentru a supraveghea modul în care respecți măsurile impuse în sarcina ta.
Ce se întâmplă dacă nu îți respecți obligațiile stabilite în cadrul ordinului de protecție?
În situația nerespectării ordinului de protecție de către persoana împotriva căruia a fost emis, va fi sesizat organul de urmărire penală, fapta constituind infracțiune și pedepsindu-se cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Consideri că ordinul de protecție a fost emis în mod injust?
În situația în care consideri că emiterea ordinului de protecție a fost realizată pe baza unor probe nereale ori în mod injust/nelegal, există două mari pârghii legale pe care le poți utiliza:
Apelul – hotărârea poate fi atacată în termen de 3 zile de la pronunțare ori de la comunicare, după caz;
Revocarea ordinului de protecție – dacă se dovedește că au dispărut cauzele/împrejurările care au dus la emiterea lui inițială.
Concluzie
Emiterea ordinului de protecție reprezintă o măsură legală drastică, astfel că, indiferent dacă te aflii în postura reclamantului ori cea a pârâtului, este recomandat să contactezi un avocat care să te îndrume pe parcursul viitorului proces.
Română 
English