Pensia de întreținere (sau în termeni populari „pensia alimentară”), respectiv cuantumul său, sunt cuprinse în cadrul dispozițiilor art. 513 și următoarele din Codul civil. Neplata acestei pensii de întreținere poate fi o problemă cu implicații juridice severe, putând avea consecințe inclusiv de natură penală.
Ce este pensia de întreținere (alimentară)?
Pensia de întreținere (alimentară) reprezintă o sumă de bani ce trebuie achitată periodic (în general, lunar) de către părintele care nu locuiește cu copilul ori căruia nu i-a fost acordată exercitarea autorității părintești asupra minorului de către instanța de judecată, cu scopul de a-i acoperi copilului cheltuielile necesare creșterii, dezvoltării, educației și pregătirii profesionale.
Până la ce vârstă trebuie achitată pensia alimentară?
Conform Codului civil, obligația legală de a achita pensia alimentară subzistă până la majoratul copilului (până acesta împlinește vârsta de 18 ani) ori în unele situații, până la vârsta de 26 ani, atunci când copilul se află în continuarea studiilor și se află în stare de necesitate.
Care este cuantumul pensiei de întreținere pe care instanța îl poate stabili în sarcina părintelui, în caz de neînțelegere între părinți?
Potrivit dispozițiilor art. 529 Cod civil, în situația în care părinții nu pot ajunge la un consens cu privire la suma reprezentând pensia de întreținere pentru copil, instanța de judecată poate stabili cuantumul respectivei obligații, astfel:
„(2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.
(3) Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.”.
În situația în care părintele în cauze are venituri incerte (nu sunt venituri fixe, lunare), pensia poate fi stabilită prin raportare la venitul minim pe economie.
Se poate modifica ulterior cuantumul pensiei de întreținere?
Cuantumul pensiei de întreținere poate fi modificat de către instanța de judecată în situația în care, pe baza unor probe justificative, se demonstrează că s-au schimbat mijloacele de trai/financiare ale părintelui plătitor ori nevoile celui întreținut (copilului). Practic, în situația în care părintele în cauză se angajează la un job diferit față de cel precedent, iar salariul său crește exponențial, instanța de judecată, la cerere, poate modifica (mări, în această situație) cuantumul pensiei de întreținere pentru minor.
De asemenea, urmând același raționament, instanța de judecată poate să constate inclusiv încetarea pensiei de întreținere în situația în care împrejurările legate atât de părintele plătitor, cât și cele privind minorul/copilul de până la 26 ani s-au modificat radical.
Cum se execută pensia de întreținere?
Potrivit legii în vigoare, obligația de întreținere a copilului se execută în natură, prin asigurarea celor necesare/a cheltuielilor pentru educație, pregătire profesională ori alte asemenea, însă în majoritatea cazurilor din practică, pensia de întreținere se execută sub forma unei sume lunare (fixe sau stabilită procentual, prin raportare la venitul lunar net al părintelui).
De când se datorează pensia de întreținere?
De regulă, pensia de întreținere va trebui achitată cu începere de la data introducerii cererii de chemare în judecată (de când s-a depus cererea la instanță), însă există excepții conform cărora această pensie poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară în situația în care se dovedește că introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din vina exclusivă a debitorului (a părintelui care va trebui să achite pensia).
Ce se întâmplă dacă obligația de plată a pensiei de întreținere nu este îndeplinită?
Pe latură civilă, în situația în care părintele obligat la achitarea pensiei refuză să își îndeplinească obligația, celălalt părinte poate apela la procedura executării silite (se pot popri sumele necesare din salariu, se pot pune sechestru pe bunuri etc). Important este de reținut faptul că executarea silită poate interveni strict în situația în care există o încheiere notarială ori o hotărâre definitivă a instanței de judecată.
Pe latură penală, atât timp cât părintele obligat nu își îndeplinește obligația de achitare a pensiei alimentare, cu rea-credință, timp de 3 luni, acesta este susceptibil de a răspunde penal pentru infracțiunea de „abandon de familie”.
Reaua-credință presupune că debitorul (părintele obligat la plata pensiei) are resurse financiare îndestulate ori are posibilitatea reală de a munci, însă alege voluntar să se sustragă și să nu își îndeplinească obligația legală.
Concluzie
Așadar, fie că ești părintele care trebuie să primească aceste sume de bani pentru susținerea copilului, fie că te afli în imposibilitatea obiectivă de a mai achita cuantumul stabilit ori consideri că acesta nu a fost stabilit în mod corect prin raportare la posibilitățile tale, contactarea unui avocat este pasul critic pe care trebuie să îl faci.
Legea nu oferă clemență pentru lipsa de informare, iar interpretarea greșită a propriilor drepturi și obligații poate duce la pierderea libertății sau a patrimoniului.

